Interviu cu dr. ing. Lelior IACOB, şef serviciu CTR 3 Sud

După mai bine de două decenii, în judeţele Prahova, Argeş, Dâmboviţa şi Teleorman, pe care le coordonaţi în cadrul Centrului Tehnic Regional al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie, stăruie încă multe probleme privind creşterea animalelor, cu deosebire a taurinelor, în gospodăriile ţărăneşti, în principal în implementarea registrului genealogic. Faptul a fost pus în evidenţă şi la o recentă reuniune a micilor

Eram încă de-o şchioapă când, în satul meu de pe Valea Carasu, am început să bag de seamă, la început cu oarecare uimire, cât de risipite erau haturile ţăranilor, care de multe ori nu separau decât sărăcie de sărăcie.

De la câteva pogoane arareori averea câte unui megieş, cum ar zice bădiţa Creangă, depăşea 3-5 hectare.

Erau, ce-i drept e drept, şi câţiva gospodari, deveniţi în timp chiaburii satului, care se făleau cu 50-60 de hectare.

Mirarea mea, vă ziceam, venea de la această

Interviu cu Adam Crăciunescu, dir. gen. Romsilva

Distinsul om de ştiinţă Marin Drăcea, întemeietorul silviculturii moderne, spunea: „Lemn se poate cumpăra, dar pădure nu“, un îndemn indirect la a proteja pădurea, aurul verde al unei naţiuni.

– Domnule director, cum asigură RNP protecţia pădurilor pentru că, ştiţi, pădurile sunt defrişate în masă pe unele suprafeţe?

– RNP şi-a luat nişte măsuri de autoapărare. Şi eu am constatat, în controalele dispuse, că

Microhidrocentrala (MHC) Dejani – Lupşa a fost finanţată parţial prin fonduri UE şi este unul dintre sutele de proiecte similare realizate pe cursul apelor curgătoare din România. Ca multe dintre acestea, MHC Dejani – Lupşa este construită în habitatul fragil al unor specii protejate. Astfel de iniţiative afectează negativ proiectele de conservare, ducând la o risipă a fondurilor, în special a celor europene.

În mod paradoxal, dacă nu chiar absurd, în această situaţie Uniunea