De cum părăseşti dulcele târg al Huşilor, cu podgoriile sale întinse, pornite chiar de sub streaşina casei până la cuprinzătoarele dealuri molcome, care străjuiesc urbea şi care, acum, toamna, te îmbată cu parfumul licorilor sale, intri pe nesimţite pe un drum asfaltat ce şerpuieşte aproape de apa pământie a Prutului. Cu sate curate şi liniştite precum Valea Grecului, Şopîrleni, uşor-uşor ajungi la Albiţa, punct de trecere peste Prut, în satul vecin, la Leuşeni, în străvechea Basarabie, numită

Delta Neajlovului, a doua ca biodiversitate după Delta Dunării, e o apariţie neaşteptată în peisajul din Câmpia Câlnăului. Statistic, raiul din Comana-Giurgiu se întinde pe 25 km2, dar natura s-a exprimat cu intensitate în 8.024 ha de pădure, 1.206 ha de baltă şi alte 300 ha de mlaştini, fiind o curiozitate botanică şi faunistică. Istoric, locul ne întoarce în vremurile ziditorilor de neam Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul, ultimul cu memorabila bătălie de la Călugăreni, purtată pe malurile captive

Maria Tănase Marin trece printre solişti şi auditoriu drept o interpretă de muzică populară care aduce în scenă un cântec curat, exprimat cu mare acurateţe a simbolurilor şi cu mult respect pentru zona folclorică pe care a reprezentat-o, Muntenia sau, mai aproape, Prahova. Poate tocmai de aceea a găsit de cuviinţă să servească folclorul şi altfel, ca realizator şi producător de emisiuni TV. Sau, mai înainte, ca pedagog şi şlefuitor de tinere talente, în calitate de profesor la Şcoala Populară

Uliţele care străbat puzderia de sate şi cătune, aşezate de o parte şi de alta a cursului mijlociu al Oltului şi pe streaşina împădurită a Munţilor Făgăraş, răsună de glasurile chemătorilor şi chemătoarelor la nunţile feciorilor şi fetelor care de mâine-poimâine vor fi soţi şi soţie. Iar apoi, mame şi taţi de copii.

Şi aşa o ţin într-una, între cele două mari posturi creştineşti, înscrise în filele Calendarului Anului Bisericesc: cel al Crăciunului şi al Paştilor. Şi mi se pare firesc