De câţiva ani apicultura a luat avânt în România, mai ales de când a devenit prioritară pentru guvernanţi şi a început să fie bine susţinută cu fonduri substanţiale. Era şi păcat să nu se întâmple aşa, în condiţiile în care ţara noastră este favorizată de o climă blândă şi de o natură darnică, ce dăinuie din martie până în octombrie, oferind plante medicinale variate, păduri întinse de tei şi salcâmi, suprafeţe mari cultivate cu pomi fructiferi şi floarea-soarelui. Şi la Sibiu activitatea de

Nu există om fără defecte, se spune foarte adesea. Şi, în ceea ce mă priveşte, cred că aşa şi este.

Dar ţară? Ţară ca ţara fără hibe. Adică ceva care să funcţioneze fără greş. Ei bine, nici aşa ceva nu s-a prea văzut pe pământ.

Numai că una e beteşugul în câte un loc mai sensibil şi cu totul altceva un fel de haliş-veriş care se supune numai unor mişcări browniene. Adică ceva ce se mişcă doar în bătaia crivăţului politic.

Să mă explic. Cineva, „persoană importantă“, vorba conului Iancu, bagă

• Interviu cu prof. univ. ing. ION BOLD, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

În schimbul a 3.600 milioane de dolari primiţi în 1996, România şi-a închis şi distrus întreaga infrastructură de producţie alimentară care valorifica perfect roadele agriculturii, transformându-ne încet, dar sigur în piaţă de desfacere pentru marile puteri ale Uniunii Europene.

Am divizat terenul agricol în peste 40 mil. loturi

– Care

România are nevoie de o nouă strategie în domeniul forestier, nu numai pentru a salva pădurile, ci şi pentru a mări suprafaţa împădurită de la 27% din suprafaţa ţării în prezent la 32%, cât reprezintă media europeană. Această propunere a venit din partea Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP) şi a fost prezentată în cadrul unei recente conferinţe de presă, cu tema „Obiectivele Strategiei Forestiere a României“.

Cerinţe europene

În opinia lui Marian Stoicescu, preşedintele FAP şi al