Despre Floarea Calotă s-au scris superlative în zeci, poate sute de pagini. Interpreta născută în comuna Beuca, Teleorman, în 1956, a atins apogeul artistic – și nu oricum, ci într-o complexitate și cunoaștere profundă a folclorului – și tocmai de aceea am invitat-o să ne împărtășească din acele neștiute cărări sufletești care au deslușit cântecul popular într-un fel inimitabil, povești în portativ, poveri sau bucurii ale satului și vremurilor de altădată aduse nealterat în

Nu departe de Vatra Dornei, orașul emblemă al Bucovinei, se află comuna Dorna Candrenilor, o așezare strașnică, specifică de altfel zonelor de munte, cu oameni care păstrează tradițiile, arhitectura și specificul locului.

De la Candruț la... Dorna Candrenilor

Legendele din zona Moldovei arată adesea cum anumite întâmplări și-au pus amprenta asupra denumirilor de așezări, munți ori ape. Un bun exemplu este denumirea râului Moldova, care se presupune că provine de la numele cățelușei

Formulat astfel, respectivul titlul încearcă să cuprindă atât data cât şi locul naşterii copilului care avea să primească, la creştinescul botez bisericesc, prenumele de Zian. Dar şi cel de Vălean. Primul, inspirat din denumirea populară a Sânzienelor, în unele sate ale moţilor din Munţii Apuseni sărbătoare deopotrivă laică şi creştinească, atunci când cinstim, în fiecare an, la 24 iunie, ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Iar cel de-al doilea său frumos prenume se prea poate să fi

Unul dintre cei mai prestigioşi agronomi ai României, dr. ing. Lucian Buzdugan, povestea că, dacă l-ar fi întrebat cineva care este gândul său pentru Insula Mare a Brăilei, ar fi răspuns, invariabil: „Să cultiv lucernă“. Şi a făcut-o. Pe suprafaţă mare. Dar nu s-a oprit la cultura în sine. A completat-o cu o unitate de procesare care livrează nutreţ pentru export.

De ce lucerna?

Pentru că, aşa cum o descrie doctorul în agronomie Lucian Buzdugan, oferă o mulţime de