Parcul Natural Bucegi, punct de atracţie pentru turişti şi oameni de ştiinţă

Cu o deschidere sudică, pe teritoriul a trei judeţe – Braşov, Dâmboviţa şi Prahova, în proporţii oarecum egale şi cu o suprafaţă imensă de peste 32.000 ha, parte pajişti, parte păduri seculare, Parcul Natural Bucegi reprezintă astăzi un important punct de referinţă în cercetarea ştiinţifică în domeniu. Prin însuşi obiectul său de activitate – asigură o protecţie specifică zonei alpine reprezentate de elemente naturale deosebite –, cu o structură geologică aparte şi cu o altitudine de peste 2.500 metri, parcul este structurat astăzi în 14 rezervaţii, cu o floră şi o faună diferite. Este poate îndeajuns să arătăm că aici, potrivit directorului unităţii, ing. Horia Iuncu, există, statistic, 3.500 specii de plante rare, ocrotite de lege, printre care floarea de colţ, sângele voinicului, rododendron, iedera albă, pinus cembra, dar şi o faună foarte diversă, compusă din peste 3.000 specii de animale: cocoşul de munte, capra neagră, ursul brun, numeroase cervide, corbul, râsul. În perimetrul parcului au fost identificate şi constituite o serie de zone specifice de protecţie şi de conservare a unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, dar şi hidrologic, geologic, speologic, precum şi palenteologic. În cazul din urmă sunt avute în vedere măsuri specifice de protecţie a unor monumente ale naturii, precum Peştera Cocora şi Cheile Urşilor, Cheile Tătarului, Colţii Morarului, Cascada Urlătoarea, Abruptul prahovean, stâncile Sfânta Ana, Cheile Peleşului şi altele.

„Prin identificarea habitatelor, a tipurilor de ecosisteme, stabilirea limitelor spaţiale, a stării şi a tipurilor de ecosisteme, ne-am propus încă de la începutul activităţii noastre aici un studiu sistematic asupra diversităţii ecosistemice, a diversităţii geologice, climatice, pedologice, hidrologice şi biologice“, mai precizează directorul Horia Iuncu.

Parcul este şi un mediu propice vieţii cotidiene. Există aici un număr important de aşezări omeneşti, îndeosebi rurale, ale căror activităţi tradiţionale sunt susţinute de noi. Astfel, pentru păstrarea specificului zonei, sperăm să asigurăm o adevărată armonie cu natura înconjurătoare. În anumite cazuri, justificate, conducerea parcului acceptă o exploatare a arborilor şi a păşunatului alpin, pescuitul, prelucrarea unor materiale specifice, dar şi colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile, vânătoarea, un turism adecvat.

Protecţia naturii şi dezvoltarea economică a zonei

De altfel, pentru acest an conducerea Parcului şi-a mai propus drept principal obiectiv practicarea turismului montan în perimetrul unităţii. Pe de o parte prin modernizarea infrastructurii specifice de vizitare, prin realizarea unui centru la Buşteni, dar şi prin finalizarea lucrărilor de construcţie a altor noi puncte de informare la Peştera şi Moroieni (acolo unde se află şi sediul parcului), inclusiv realizarea de materiale informative, a paginii de web pentru turiştii români şi străini. Avem în vedere aici şi intensificarea activităţilor de educaţie ecologică cu elevii de la şcolile generale şi licee din zonă, în principal cu cele din oraşul Sinaia şi comuna Moroieni.

Se intensifică cercetarea ştiinţifică în Bucegi

De la an la an se poate vorbi de o prezenţă tot mai activă a oamenilor de ştiinţă, care nu se sfiesc să urce pieptiş Bucegii. Se cuvine menţionat faptul că, alături de personalul de conducere a Parcului, te întâlneşti adesea şi cu cercetători de la diferite universităţi. În primul rând de la Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti, Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări forestiere de la Universitatea Braşov (Facultatea de Ingineria mediului şi Biotehnologie). Tot astfel cum există şi o serie de parteneriate cu Institutul de Cercetare în Silvicultură (ICAS), precum şi parteneriate cu alte unităţi similare din ţară şi străinătate, cu diferite organisme europene sau pan-europene: Europarc, Pan Park, Centrul internaţional pentru Conservarea Carpaţilor, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii, Fondul Mondial pentru Natură, Federaţia naturii şi a Parcurilor Naturale din Europa.

Cristea BOCIOACĂ