Pentru mediul economic privat, lipsa finanțării este cea mai gravă dintre noile măsuri fiscale

Impredictibilitate, lipsa finanțării investițiilor, accentuarea crizei forței de muncă, lipsa măsurilor de stimulare a economiei sunt doar câteva dintre problemele cărora mediul economic privat din România va trebui să le facă față în perioada următoare.

România se află sub spectrul unei crize economice al cărei impact se va resimți în toate domeniile de activitate, iar ceea ce se distruge acum pentru a îndeplini condiția de a reduce deficitul bugetar se va reconstrui într-un timp de trei sau patru ori mai îndelungat, spune Adriana Iftime, secretar general al Confederației Antreprenorilor din România (CAIR).

„Toate guvernele au știut despre acest deficit de buget și auzim acum tot felul de declarații ale celor cu pregătire fiscală, ale analiștilor economici sau foști miniștri de finanțe și toate vor să sugereze că această criză a apărut așa din senin.

Acceptăm această situație, dar este foarte important cum o gestionăm. Impredictibilitatea este o chestiune pe care antreprenorii o trăiesc foarte dur acum. Pentru un om de afaceri predictibilitatea este o chestiune extraordinar de importantă. Este instrumentul care îți permite să te dezvolți, să îți concepi o strategie de business. Din nefericire, în România au existat modificări ale Codului Fiscal și de câteva ori pe an, astfel încât nu știi la ce să te mai raportezi.“

În dezvoltarea economică a unei țări și implicit a unor afaceri cel mai important lucru este finanțarea. În ultimii cinci ani România a avut surse de finanțare pentru proiecte foarte mari precum construcția de autostrăzi, stadioane, reabilitarea școlilor și grădinițelor, proiecte de amploare în mediul rural etc.

„În momentul de față este extraordinar de periculos faptul că se opresc finanțările investițiilor. S-a vorbit despre o prioritizare a acestora, iar asta înseamnă că vor fi continuate doar anumite investiții, în vreme ce altele vor fi abandonate și ceea ce este foarte grav este faptul că nu se plătesc lucrările deja executate.

Nu există un mesaj foarte clar dinspre Guvern în acest sens, iar autoritățile locale sunt interesate să își continue investițiile și pun presiune pe constructori, de exemplu, să continue așa cum pot, pe o promisiune că situația se va rezolva. Asta este foarte grav, în condițiile în care Guvernul întârzie să comunice niște decizii foarte clare și să propună măsuri de stimulare a economiei.“

Din păcate, în actualul context economic și criza forței de muncă se va accentua pentru că tot mai mulți oameni vor pleca în afara țării pentru salarii mai bune, pentru asistența socială, digitalizarea autorităților, dialogul cu administrația publică. Și astfel, spune secretarul general al CAIR, ne vom uita din nou către țările din Occident care își vor construi PIB-uri și își vor consolida economia cu forță de muncă românească.

„Se vorbește mult despre reconstrucția Ucrainei chiar dacă războiul nu s-a încheiat. Sunt deja țări angrenate în acest proces de reconstrucție și ar trebui să vedem și noi ce putem face astfel încât și antreprenorii români să ajungă acolo. Fără îndoială că și companiile românești se îndreaptă într-acolo.

La fel și forța de muncă. Poate că astfel companiile se vor salva, dar economia României va suferi în continuare.“ Adriana Iftime spune că presiunea creșterii taxelor și impozitelor ar fi mai ușor de suportat dacă ar exista măsuri de stimulare a economiei pentru că încasările la bugetul de stat vin de la cei care produc. Nestimularea sectorului care produce și care ar putea plăti și mai mult la bugetul de stat este de neînțeles. „Prima măsură de stimulare ar fi ca banii de la buget să fie folosiți în continuare pentru a finanța fie proiecte aflate deja în derulare, fie proiecte noi.

Sursa de finanțare prin PNNR, extraordinară pentru România, va fi, de asemenea, pusă în pericol atât timp cât nu se vor finanța proiecte și vom fi puși în situația de a da bani înapoi. Bani care ar fi venit cu costuri mult mai mici decât costurile pe care le are România luând bani din piață.“ Impactul noilor măsuri fiscale se va resimți și în relația mediului economic cu băncile prin faptul că acestea vor fi și mai precaute în acordarea creditelor.

Ca soluție, în imposibilitatea finanțării, statul român ar trebui să acorde anumite facilități. De exemplu, ar trebui să suporte o parte a dobânzii pe care investitorul trebuie să o plătească la creditele contractate. „Nu putem să evităm falimentul și, din păcate, vor supraviețui doar companiile care au putere financiară. Firmele mici și mijlocii vor avea probleme serioase.

Aș îndrăzni să anticipez că cca. 30% dintre acestea vor intra în faliment. Probabil că Guvernul se va bucura în primele două luni, când datorită creșterii taxelor și impozitelor va constata niște încasări mai mari, dar peste trei luni vom vorbi despre un dezastru economic care ne va lovi pe toți. Totuși, încă mai este puțin timp pentru a regândi această strategie.“

Laura ZMARANDA