Dan Petrescu, președinte APCR: „Nu mai vrem ca pășunile să fie date celor care nu dețin animale sau grupurilor de interese“
Recent, în peisajul agricol românesc a apărut o nouă structură organizatorică. Este vorba despre Asociația Profesională a Ciobanilor. La evenimentul de promovare a asociației ciobanii au lansat acuzații dure cu privire la modul în care sectorul ovin este gestionat. Președintele Dan Petrescu spune că ciobanii au ajuns la capătul răbdărilor și că situația de acum este fără precedent.
„Niciodată până acum nu a fost atât de greu“
‒ Dle președinte, sunteți bine ancorat în acest domeniu și
Poate deveni făina fân de lucernă (Medicago sativa) o practică în hrana porcilor în creştere-îngrăşare?
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești
Lucerna (Medicago sativa) este o plantă furajeră din familia leguminoaselor. În România, această plantă se cultivă pe o suprafață mai mare de 442.000 ha, ceea ce reprezintă peste 30% din structura bazei furajere a țării noastre (Schitea, 2010). Acest aspect situează România în clasamentul ţărilor mari cultivatoare de lucernă, după SUA, Argentina, Italia. Este important de subliniat faptul că extinderea
porci, lucerna, INCDBNA Balotesti, hrana purcei, Balotesti, Medicago sativa
Fazanii de decor
În multitudinea păsărilor ornamentale se regăsesc și fazanii de decor. În România cele mai întâlnite subspecii sunt cele a căror descriere o regăsiți în rândurile de mai jos. Cum arată cei mai spectaculoși fazani de decor?

Dintre toate subspeciile, fazanul auriu – Chrysolophus pictus L., originar din China, are dimensiunile cele mai reduse. Se remarcă însă printr-un colorit deosebit în nuanțe de portocaliu, roșu, albastru, brun și negru, care în cazul masculilor variază. Aceștia se deosebesc
fazani, fazani de decor, Gennaeus nychtemerus L, Chrysolophus pictus L, fazanul auriu, fazanul argintiu, fazanul regal, Syrmaticus reevesii Gray, fazanul de diamant, Chrysolophus amherstiae Leadb
Ferma de măgărițe din Mierlău
Acum patru ani, frații Cîmpan au cumpărat primii măgăruși, iar în prezent în ferma lor din localitatea Mierlău, județul Bihor, trăiesc în jur de 160 de animale. Cristian Emanuel Cîmpan, fratele mai mare, are grijă ca laptele să ajungă în siguranță la cumpărători. Acesta spune că o măgăriță dă mai puțin de un litru pe zi, așa că trebuie să își programeze clienții din timp.
Rozica, vedeta fermei
Timp de patru ani, ferma s-a dezvoltat şi a ajuns la 160 de capete, care, pe lângă venitul important
Mai multe articole …
- Acțiuni privind supravegherea și prevenirea bolilor transmisibile la păsări
- Pui crescuți pentru curte la Plopenii Mari
- Efectul complementar al seminţelor de in şi şrotului de nucă – soluţie nutriţională alternativă pentru purcei în criza de înţărcare
- Afacere de succes cu lapte de capră, doi tineri vrânceni și-au făcut fermă cu rasa Carpatina
Pagina 114 din 184