Din vârful muntelui ce umbrește cu-ale sale podoabe creștetele noastre, de pe frumosul Deal al Crucii, se spune că Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt a tras cu arcul, iar unde a țintit săgeata acolo s-a făcut prestolul pentru cea ce urma să fie întâia, dar și cea mai de seamă ctitorie a sa, Mănăstirea Putna.

Situată nu departe de orașul Rădăuți, județul Suceava, Mănăstirea Putna împletește laolaltă cu o surprinzătoare căldură religia, cultura, arta. Ridicarea lăcașului de cult a început în

La poalele Munților Baiului și Grohotișului, unde curge lin râul Doftana, glasul duios al frunzelor murmură și azi înscrisurile de valoare ale trecutului păstrate pe acest podium sfânt, unde adesea creștinii calcă pragul îngeresc, Mănăstirea Brebu.

Arta românească a secolului al XVII-lea impresionează prin această comoară medievală din perioada domniei lui Matei Basarab, ce s-a menținut de-a lungul timpului, astfel biserica mănăstirii, turnul de acces, zidul de incintă, chiliile și restul

Arcadele atât de perfecte admiră florile îmbujorate din dedesubtul lor, leandri rozalii și albi ascultă rugăciunile îndelung rostite cu har din strașnicul loc al comunei Vadu Moldovei, unde soarele își apleacă negreșit razele pătrunzătoare fără a cere nimic înapoi, Mănăstirea Cămârzani.

După jumătatea anilor 1800 a fost ridicată o biserică de către boierul Emanoil Morțun în interiorul conacului său ce se afla în comuna Cămârzani și la care avea acces doar familia boierească; aceasta avea

Bradul verde-argintiu stă aplecat către turla ce pare că se flutură odată cu fragilii nori albi pictați în contrastul cerului ce îmbrățișează cu atâta iubire pe cea care-i este parteneră de drum prin orice anotimp, Mănăstirea „Sântul Ioan cel Nou“ din Suceava.

Ridicată la începutul anilor 1500 pe locul unei vechi biserici ce nu mai există azi, mănăstirea se află nu departe de Cetatea Sucevei. Lăcașul de cult este monument istoric și, alături de alte șapte mănăstiri din Moldova, face parte din