EXCLUSIV Bihor: Cea mai mare livadă ecologică de mere din țară, la Cheresig, cu fabrică de suc

Cea mai mare livadă ecologică de mere din țară se află în comuna bihoreană Cheresig, la nici doi kilometri de granița cu Ungaria, pe o suprafață de 20 de hectare, iar sucul de mere 'Merita' produs în fabrica proprie a primit, în acest an, aviz ecologic.

'Satisfacția noastră cea mai mare este de ordin spiritual, dacă pot să spun așa, pentru că noi punem în vânzare mere pentru consum și suc din mere curate, certificate, așa cum le-a făcut mama natură, îngrijite cu multă dragoste. Pentru produsele ecologice lumea de la noi nu este încă destul de informată și de aceea căutăm acum parteneri străini,' a declarat, Constantin Demian, proprietarul fermei.

După trei ani de conversie, sub supravegherea SC Ecoinspect SRL din Cluj Napoca, livada de meri de la Cheresig, cu o producție anuală de peste 300 de tone de mere, a obținut Certificatul de Conformitate Ecologică, astfel încât din toamna acestui an merele recoltate sunt certificate ecologic.

Tot din această toamnă, consumatorii au la dispoziție sucul ecologic de mere 'Merita', din propria recoltă. Mustul obținut din presarea merelor este îmbuteliat fără nici un fel de conservanți, coloranți sau arome și fără adaos de zahăr sau apă, doar pasteurizat. Pentru a-și păstra cât mai mult timp calitățile, este ambalat în sistemul Bag-in-Box, o alternativă modernă și ecologică față de sistemele clasice de genul sticle sau PET-uri.

Constantin Demian a relatat că istoria livezii de meri a început în anul 2007, când un vecin de-al său, inginerul Teodor Ianc, a înființat la Cheresig prin programul SAPARD cea mai mare livadă ecologică din Bihor. Pe cele 20 de hectare de teren, inginerul Ianc a plantat peste 18.000 de meri din opt soiuri, puieți cumpărați din Ungaria din soiuri rezistente care nu au nevoie de irigații: Florina, Pinova, Rebela, Freedom, Revena, Remo. Valoarea proiectului s-a ridicat la 180.000 de euro, jumătate din sumă fiind asigurată din bani europeni, cealaltă jumătate fiind obținută prin împrumuturi bancare.

Devenit noul proprietar în 2012, Constantin Demian a continuat 'visul' bătrânului inginer. Vecin cu livada, a văzut an de an cum crește, dar și neputința unui pensionar de peste 70 de ani. Acesta și-a format o echipă de lucru și a achiziționat o tehnologie de ultimă generație pentru procesarea fructelor și producerea sucurilor naturale.

Zece localnici lucrează permanent în livadă la curățatul pomilor, la stropitul acestora care se face doar cu extract de plante, la săpatul terenului. Ca fapt divers, stolurile de grauri, "spaima" fructelor, se țin la distanță cu ajutorul... CD-urilor. Agățate din loc în loc în bătaia vântului, ele reflectă razele soarelui, iar graurii nu se mai apropie.

Însă cel mai important om din fermă este inginerul horticultor Mihai Prișcă. 'Este cel mai mare specialist în tăierea pomilor pentru rod. De sistemul de tăiere practicat de dânsul depinde toată producția noastră de mere,' a subliniat Demian.

Recoltarea fructelor începe în luna august și durează până în octombrie, în funcție de soiurile cultivate. Merele sunt depozitate într-o hală ventilată ce are o capacitate de 200 de tone. Patru persoane din localitate sunt angajate permanent să se ocupe de fabrica de suc. În perioada august-noiembrie, când se culeg merele, în livadă lucrează și câte 30 de oameni.

Fabrica funcționează doar până termină de prelucrat fructele din propria livadă. Toată cantitatea de mere culeasă într-o zi este sortată, depozitată la rece apoi prelucrată în decurs de cinci zile. Localnicii culeg manual fructele. Cele mari și frumoase sunt aranjate în lădițe pentru a fi vândute ca atare, altele, la fel de sănătoase, merg direct la fabrica de suc, iar merele care nu corespund standardelor sunt depozitate separat, fiind destinate cazanelor de pălincă.

'Nu prea am cumpărători în anul acesta la merele pentru pălincă. Prin acciza de lux pusă pe alcool, statul a reușit să-i îngenuncheze pe cazangii. M-am gândit și eu să-mi fac un cazan de pălincă, dar în condițiile astea, când din cei 25 de lei cu cât se vinde litrul, statul ia 22 de lei, nu-i rentabil,' a apreciat Demian. Un kilogram de mere pentru pălincă de la ferma ecologică din Cheresig costă doar 0,5 lei.

Nici merele cele mai aspectuoase nu au prea mare căutare pe piața românească. Doar intermediarii se bat pentru ele dacă le pot cumpăra la prețul merelor neecologice, adică cu un leu kilogramul, în condițiile în care marii retaileri exportă merele românești la prețuri de cinci ori mai mari. Spre exemplu, pe piața din Budapesta fructele bio se vând și cu 500 de forinți kilogramul, adică aproximativ 7,8 lei, iar în Austria prețul este și mai mare.

Pentru livezi de pomi fructiferi subvenția acordată de statul român este de 400 de euro la hectar, în timp ce în Ungaria producătorul bio primește pe lângă subvenția pe suprafață, care este de 200 de euro la hectar, încă 550 de euro la hectar din partea Ministerului Agriculturii de la Budapesta.

Sursa:Agerpres