Institutul de Bioresurse Alimentare din România, provenit din fostul Institut de Chimie Alimentară, a reușit imposibilul. Nu numai că și-a continuat activitatea în condiții de subfinanțare, dar a reușit prin proiectele naționale și internaționale contractate să devină o voce în cercetarea europeană. Discuția purtată cu Nastasia Belc, directorul general al IBA București, a avut orientări diverse, de la analiza sectorului agroalimentar și a potențialului pe care îl are România în acest sector

Avem potențial și oameni care fac cercetare de excelență. Ne lipsește ceva? Da. Ne lipsesc banii care să tureze motoarele acestui sector. Pentru că nu se investește suficient în cercetarea din România, nici rezultate care să se materializeze în economie nu sunt. Și uite așa se naște un cerc vicios din care scapă cine poate. Pradoxal, Institutul de Bioresurse Alimentare București a reușit să devină un pol la nivel de cercetare europeană, însă a avut șansa de a avea la conducerea sa o doamnă care

În ediția anterioară vă prezentam inițiativa oamenilor de știință români care au dezvoltat un proiect de cercetare ce are la bază obținerea unor alimente funcționale. Practic, vorbim de o tehnologie de biofortifiere protectivă cu seleniu a culturilor de crucifere (varza și conopida) pentru producerea unor alimente cu un conţinut sigur şi constant de compuşi chemopreventivi (SAFE-SEL).

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice (INCDSB), împreună cu SC Tesospec SRL

Dna Agnes Ricroch este secretarul secției „Științele Vieții“ a Academiei Agricole Franceze. De curând, domnia sa a vizitat România, unde a prezentat și o expunere despre viitorul agriculturii și agricultura de precizie în cadrul simpozionului „Alternative inovatoare în ameliorarea plantelor – fundamentul agriculturii durabile și eficiente“. Domnia sa este unul dintre numeroșii oameni de știință care susțin necesitatea cultivării în Europa a plantelor transgenice. De asemenea, mai susține, ca