Ştefania Rareş face parte din galeria interpreţilor care n-ar putea lipsi dintr-o enciclopedie a folclorului românesc. Are un repertoriu vast, piese crescute parcă de la rădăcina neamului şi o carieră lungă, de mare succes. S-a născut în 1943, în Bucovina, a cântat plaiurile natale şi Moldova, iar astăzi, „la 70 de ani de viaţă şi 54 pe scena mare a muzicii populare“ – vorba domniei sale, fiindcă „Dumnezeu mi-a lăsat vocea să pot cânta oriunde live, mă întrec cu tineretul“ – răsfoieşte prin

La capătul drumului care trece şerpuit prin Roznov – Piatra Şoimului – Neguleşti, călătorul zăreşte unul dintre lăcaşurile de închinare vestite din Munţii Neamţului – Mănăstirea Nechit.

Pe firul neîntrerupt al vremii a ajuns până la noi numele unui anume Nichita Sihastrul, primul care s-ar fi nevoit aici, rugându-se lui Dumnezeu pe aceste plaiuri şi de la care apoi i-au împrumutat numele pârâul, valea şi muntele care străjuiau locul său de închinăciune. În jurul său s-au adunat şi alţi

Cel mai mare festival de folclor din Europa s-a ţinut la Câmpulung Moldovenesc

Începând cu 19 iulie, timp de trei zile, în inima Bucovinei, la Câmpulung Moldovenesc, s-a desfăşurat cea de-a douăzeci şi patra ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene“. Evenimentul, prin întinderea sa, este considerat a fi cel mai mare spectacol de folclor din Europa.

Peste 500 de artişti din străinătate şi-au dat concursul într-un regal al muzicii populare cu reprezentanţi din

Un lung drumeag de ţară (însă asfaltat), şerpuind printre dealurile acoperite cu păşuni, păduri, vii şi livezi, te va conduce până sub colina pe care „tronează“ Biserica-Cetate fortificată a Biertanului, sat sibian situat în bazinul Târnavei Mari, cam la jumătatea drumului dintre Sighişoara, Dumbrăveni şi Mediaş. Biserica din mijlocul cetăţii adăposteşte mobilier vechi, icoane, iconostasuri, covoare persane originale şi o mulţime de alte valori de patrimoniu naţional din epoca medievală. Pentru