Localitatea Cacica a apărut în anul 1791 dintr-o necesitate a Imperiului Habsburgic care avea nevoie de sare, iar subsolul acestei zone din Bucovina o avea din belşug. Cu specialişti aduşi din Polonia, de la minele Wielickza şi Bohnia de lângă Cracovia, cu o experienţă aproape de un mileniu în exploatarea sării, salina Cacica s-a dezvoltat foarte repede. Tot minerii poloni au dat şi denumirea localităţii. Când au venit au găsit un teren cu bălţi, stufăriş şi multe raţe (în limba polonă raţa

Natura, la ea acasă

Pornim la drum cu maşina, într-o dimineaţă de iulie, din Câmpina înspre Valea Doftanei. Străbatem Calea Doftanei, una dintre cele mai lungi străzi ale urbei. După ce ieşim din aglomeraţia urbană, coborâm uşor printre pădurile din lunca largă a râului, trecem pe sub maluri sfârtecate de ape aduse de torenţi, unde sălăşluiesc livezi de prun şi măr. Drumul continuă cu serpentine uşoare, paralel cu firul apei Doftanei. Trecem prin Lunca Mare, sat izolat al comunei ascunse

Hălăduind pe net (mi se mai întâmplă!) am dat de o lucrărică care analiza, socio-economic, starea agriculturii noastre, adicătelea cam cum am înflorit noi la drum de seară, pe marginea şuşelelor din spaţiul rural, de când ne-am intromisionat în UE. Frumos, clar, să priceapă prostu'.

Ca socotitor nominal şi vocaţional ce mă aflu, mă izghii din prima, ca trenu' turma, de contribuţia agriculturii la PIB (produsul intern brut, adicătelea), care, cu subiect şi predicat e cam 6,5 procente din VAB-ul

Astăzi vă propunem pentru această rubrică un subiect special, să fiţi martorii unei inedite trude, aceea de a readuce la viaţă o casă-cramă ţărănească din urmă cu peste 200 de ani, reţinută în arhivele istorice ca fiind cea mai veche construcţie din lemn din Prahova. Crama, monument de artă medievală ţărănească, realizată de meşteri cioplitori în lemn, a fost restaurată în 1960 şi declarată muzeu de profesorul Nicolae Simache, dar după 1970 a început să se degradeze sever. În 1985 a fost