La 20 km de Buzău, pe dealurile vârfului Istriţa, în anul 1836 a fost descoperit tezaurul de la Pietroasa (Cloşca cu puii de aur), o inestimabilă comoară. După 50 de ani, în anul 1895, la poalele dealului s-au pus bazele unei alte comori, mult mai valoroasă şi cu efecte imediate. A fost înfiinţată pepiniera Istriţa, care avea să producă mulţi ani material săditor pomicol, urmând să devină un centru reprezentativ pentru judeţul Buzău, având în vedere că îndeletnicirea de bază a locuitorilor din

Printre produsele bio mult căutate pe piaţa Uniunii Europene, România are avantajul că poate oferi cătină. Deşi există mai ales în flora spontană, de multe ori uitată, este valorificată mai ales prin Direcţiile Silvice. Totuşi, de la o vreme încoace, în unele zone ale Ardealului, îndeosebi la Sibiu sau Bistriţa, au apărut şi cultivatori de cătină.

Pe unul dintre ei l-am aflat în comuna sibiană Roşia. Îl cheamă Ioan Păşcănuţ şi este, pe lângă cultivator de fructe de pădure, cadru didactic

Ioan Veronel Bălănescu a absolvit un liceu horticol, o facultate cu profil zootehnic, s-a specializat în creşterea cailor, după studii în Rusia şi Franţa, a fost director, în timpurile încă bune, la Hipodromul Ploieşti, iar în ultima vreme se ocupă de salubrizare şi ecologizare, la propria sa firmă. Niciodată însă nu a abandonat agricultura, pe care o face, dar numai ca hobby, la casa părintească. De altfel, manifestă un cult pentru ideea de familie, de loc natal, pentru proprietate

Se spune că fiecare casă are o energie a ei, generată de locul de amplasare, materialele utilizate la construcţie, arhitectură, membrii familiei, vegetaţie, mobilă, animale de companie etc. Foarte important este ca, dincolo de elementele de arhitectură, să păstraţi locuinţa pură, curată. Cum faceţi acest lucru? Iată câteva sfaturi: ştergeţi permanent mobila şi oglinzile; nu alegeţi, pentru dormitor, mobilă din lemn de plop, ulm, salcie sau stejar; nu folosiţi combinaţia alb-negru; nu ţineţi în