Sărbătoarea luminii, a Naşterii lui Hristos. De undeva din depărtare răzbate chemarea grăbită a unui clopot de biserică, reamintindu-ne că, fără trăirile de demult, Crăciunul nu ar fi decât o simplă sărbătoare civilă, un amplu spectacol de sunet şi lumină, pe străzile oraşelor sufocate de maşini sau pe uliţele tot mai tăcute ale satelor fără copii şi fără tinerii plecaţi în patru zări.

Cu nostalgie îşi aminteşte de sărbătorile de altădată şi domnul învăţător Neculai Asaftei, de 78 de ani, din

„Păduri şi câmpii misterioase care, sub ocrotirea lui Dumnezeu, au păstrat frumuseţile trecutului, sate pitite sub colnice ori ascunse în văi, în care, sub aceeaşi binecuvântare, acest neam şi-a ocrotit fiinţa.“ Cuvintele lui Mihail Sadoveanu sunt ilustrate de multitudinea, varietatea şi frumuseţea fără egal a datinilor şi obiceiurilor sărbătorilor de iarnă din Moldova.

Continuând sărbătoarea Crăciunului, cele 12 zile până la Bobotează nu sunt altceva în credinţa moldoveanului decât o

Bucovinenii sunt vestiţi pentru tradiţiile de Anul Nou, jocuri cum ar fi Ursul, Capra, Căiuţii sau Mascaţii fiind printre cele mai vechi obiceiuri, dar diferite de la o localitate la alta. Malanca de la Mihoveni este un obicei specific acestui sat, fiind prezentat din ajunul Anului Nou până în seara zilei de Sfântul Vasile de feciorii satului, dar şi de copii sau la diverse manifestări culturale din preajma Sărbătorilor de iarnă. La Mihoveni se fac mai multe malănci, pe diverse categorii de

Vă propun o incursiune prin Ardeal, pentru a descoperi împreună gastronomia neaoşă românească, reţete străvechi, păstrate cu sfinţenie şi transmise din generaţie în generaţie, pentru ca azi orăşenii să poată degusta o fărâmă din istoria, cultura şi arta gătitului simplu, tradiţional, bazat pe roadele pământului străbun. Pelerinajul nostru culinar va scoate la iveală produsele cele mai populare ale zonei Ardealului, meşteşugite de oameni gospodari, cu dibăcie şi farmec pitoresc, mai ales