Curiozități despre bujori

Considerat regele florilor, bujorul este simbolul bunăstării și al dragostei. Dacă în antichitate bujorii erau oferiți doar împăraților, astăzi toată lumea are acces la zeci de soiuri care mai de care mai frumoase. Nu de foarte mult timp, bujorul a devenit și floarea națională a României și i-a fost dedicată ziua de 15 mai.

Iată câteva curiozități despre florile ce marchează sfârșitul primăverii:

■ Grecii au închinat bujorul zeilor, mai exact medicului zeilor, Paeon, de aici și denumirea științifică Paeonia officinalis;

■ Durata de viață a bujorilor poate trece de 100 de ani, așa se explică și faptul că în curțile din satele românești regăsim plante mai vechi decât casele;

■ În vechime, bujorii erau cultivați pentru tratarea durerilor de cap și a astmului;

■ Tot în trecut aceste flori puteau fi cultivate doar de către oamenii bogați;

■ Denumirea din chineză sho yu înseamnă cel mai frumos, dovadă a recunoașterii frumuseții și valorii acestor flori;

■ Florile de bujori au conotații romantice, adesea fiind denumite ca fiind florile norocului sau ale căsniciei fericite, motiv pentru care se regăsesc tot mai adesea în buchetele de mireasă și sunt oferite în dar la aniversarea căsătoriei;

■ Petalele anumitor soiuri de bujori sunt comestibile și pot fi folosite în salate, ori preparate în siropuri, dulceață sau ceai;

■ Petalele bujorilor sunt comestibile, de aceea se pot folosi în salate, siropuri sau ceaiuri;

■ Există și soiuri de bujori pitici, adică plante care nu depășesc 50 cm și care au o înflorire abundentă;

■ În prezent există o varietate largă de culori și nuanțe ale florilor, iar în afară de albastru, putem găsi bujori în orice nuanță;

■ Există numeroase festivaluri și sărbători dedicate bujorului, chiar și la noi în țară;

■ Bujorii sunt considerați simbolul feminității și al grației în Japonia, motiv pentru care sunt adesea folosiți în arta japoneză tradițională;

■ Motivul bujorilor apare și în literatură, una dintre cele mai cunoscute opere fiind cea a lui Alexandre Dumas, Bujorul negru.

Larissa DINU