Raiul pe pământ este în grădina casei părintești a lui Emanuel Miron și a Lenuței Senteș. Cei doi s-au apucat de legumicultură în urmă cu 5 ani la Comănești, un mic orășel de munte din județul Bacău, și nu oricum, …cu două solarii a câte 300 mp fiecare.

Soiuri tradiționale – heirloom se cultivă și în această grădină

Terenul are o suprafață de circa 1.300 mp și este proprietate personală, fiind de fapt grădina casei părintești. Solariile ocupă o suprafață de 600 mp, iar restul terenului este

Baza fertilizării în sistemul de agricultură ecologică o reprezintă îngrășămintele naturale (gunoiul de grajd, dejecții, resturi vegetale din grădină reciclate) și cele minerale greu solubile, cu folosire lentă, gen făină de fosforite, săruri potasice naturale, silicați. Materia organică proaspătă se va aplica în doze moderate cunoscut fiind faptul că, administrată în cantități mari, poate provoca „foamea de azot“. De asemenea, dozele mari sensibilizează plantele față de atacul bolilor și

„Prietenos cu mediul“ este o sintagmă care se folosește în ultima vreme în agricultură. Dar există preocupări reale în acest sens? Iulian Hornet, producător de echipamente pentru încălzire spune că există soluții, dar că nu există interes. În interviul acordat ne-a vorbit despre biochar, un produs care poate contribui favorabil la menținerea sănătății solului, fără a dăuna în vreun fel mediului înconjurător.

„Fertilitatea pământului scade cu un procent pe an“

‒ Prin prisma

De la nivelul mării, până în vârf de munte, România dispune de un mozaic de forme de relief așezate în amfiteatru, cum nu se poate găsi în alte țări. Pe formele respective de relief se eșalonează și vegetația în zonele de stepă, de silvostepă, zona pădurilor (forestieră) și zona alpină. Dispunem astfel de câmpii mănoase, de dealuri și coline favorabile culturii viței-de-vie, pomilor fructiferi și de frumoasele pajiști din zonele de deal și de munte și, nu în ultimul rând, de bogăția pădurilor