Cu atâta agitație în lume, cu atâtea discuții despre tot felul de nenorociri din jurul nostru, cu atâta tehnologie care ne înconjoară am fost oarecum surprins dar și adus cu picioarele pe pământ de o statistică europeană. Nu-i așa, că la o primă vedere, cel puțin în România, ai senzația că satele sunt pustii iar agricultorii și-au cam luat tălpășița în favoarea vieții la oraș? Ei bine, din respectiva cercetare sociologică am aflat că România este, între țările UE, țara cu cele mai ridicate

În naivitatea mea şi poate a multor semeni, socoteam la începutul erei internetului că acesta ne va face mai deştepţi, mai ageri în fapte şi gândire şi, evident, mai liberi, iar ca o conse­cinţă, mai sănătoşi. Mamele la rându-le, mai fericite pentru că au găsit antidotul năzdrăvăniilor pruncilor, a ţipetelor prin casă, ogradă, ori prin magazine la vederea a ceva ce-şi doresc. Suficient o tabletă, telefon ori laptop şi… linişte deplină.

Adulţii se întrec şi ei în a-şi înlocui bună parte din

Auzim adesea vorbindu-se despre exodul populaţiei, mai ales al tinerilor, al milioanelor de români care şi-au părăsit baştinile în căutarea unor locuri de muncă care să le asigure veniturile necesare unui trai decent lor şi familiilor lor.

Asupra cauzelor acestui fenomen s-au emis ipoteze, teorii, mai mult sau mai puţin ancorate în realitate.

Cert este, spun sociologii, că statele dezvoltate au avut şi au nevoie de forţă de muncă ieftină, calificată şi de calitate, iar pentru a o avea au

Mai toate statisticile din ultimele decenii scot în evidenţă o stare a lucrurilor care ar trebui să îngrijoreze. Nimic parcă nu mai este de natură a stimula optimismul românului, indiferent din ce clasă socială face parte.

O economie în degringoladă, o populaţie care nu-şi mai găseşte rosturile acasă, mai toate resursele ţării pe mâna străinilor, inclusiv peste 40% din cel mai important mijloc de producţie, PĂMÂNTUL, un învăţământ care nu se regăseşte şi o educaţie precară a tinerei generaţii