Nu c-am fi mai breji, frumoşi şi deştepţi decât alţii, dar… ne-a venit rândul. Ne şi gândim de-acum ce puternici vom deveni în aste şase luni la preşedinţia celui mai mare for european. Am început deja să ne arătăm muşchii, să ne etalăm „sclipirile“ materiei cenuşii, chit că ne încurcăm în limbă, hârtii şi comportament.

Lăsând gluma la o parte, socotesc că ar trebui să luăm lucrurile în serios şi după fiecare pas făcut să privim în urmă la ce am lăsat şi să gândim la ce-am vrea să găsim la

Curg pe bandă rulantă legile şi trec prin Parlament ca fulgerul atunci când nu există un interes major pentru subiect.

Nu mă îndoiesc că iniţiatorii – unii dintre ei – nu au bune intenţii, mai cu seamă când aceştia chiar îşi respectă menirea pe care o au la un moment dat.

Excesul de zel ar putea arunca însă în derizoriu dorinţele celor care-şi propun reguli după propriile idei ce se dovedesc a fi neancorate în realitate.

Mă gândesc la atâtea acte normative din domeniul învăţământului

Asta facem de când ne ştim. Sfârşim un an şi o luăm de la capăt cu noi speranţe, urându-ne să avem un an mai bun decât cei sau cel care tocmai s-a încheiat.

Speranţe de mai bine decât ne-a fost cândva am avut şi acum vreo treizeci de ani. Ne-am dorit tot ceea ce credeam că au cei de dincolo. Adică libertate: de opinie, de mişcare, de-a te informa. Şi le avem, numai că pe la noi informarea înseamnă şi dezinformare, manipulare, iar libertatea pentru unii presupune şi a pune de-o parte cât mai

Spunem adesea că istoria se repetă. În modă, în comportamentul individual şi social, în economie.

Nimic mai adevărat. Vă amintiţi sau aţi aflat din diverse surse despre moda pantalonilor evazaţi ori strânşi pe trup, fuste scurte sau lungi, dezmăţul unora din perioada interbelică sau crizele economice din 1930-1932, 1980-1982, 1991-1993, 1997-2000 şi cea din 2008-2010.

Rămânând la partea de „istorie economică“, n-ar trebui neglijate avertismentele economiştilor de la nivel naţional şi mondial