Primarii din ţară susţin că nu îi afectează noua ordonanţă a Guvernului care prevede ca subvenţiile pentru întreţinerea păşunilor să fie luate de fermierii care le întreţin şi nu de fermierii inventaţi „pe hârtie“, pentru că păşunile sunt deja concesionate în multe cazuri. Reprezentanţii asociaţiilor de fermieri se tem însă că banii vor intra tot în buzunarele primarilor, dar pe căi ocolite – prin asociaţii de crescători de animale constituite ad-hoc, care subînchiriază apoi adevăraţilor

Animalele de companie sunt o bucurie, dar şi o obligaţie. Acestea se pot îmbolnăvi, iar multe boli se transmit la om cu consecinţe grave. De aceea, deţinătorii de animale au nu numai o obligaţie morală, ci şi legislativă de a le proteja şi a le asigura bunăstarea: un adăpost corespunzător, hrană şi apă suficiente, posibilitatea de mişcare, îngrijire şi atenţie, precum şi asistenţă medicală.

Extrem de importantă, prevenirea îmbolnăvirilor la animale se face printr-un complex de măsuri

Şase tineri ciobani refac chiar în acest moment vechiul traseu al păstorilor valahi

de-a lungul Arcului Carpatic. Prin iniţiativa lor reînvie transhumanţa nu doar ca noţiune, ci mai ales ca mod de a trăi, după reguli strămoşeşti, în comuniune cu natura şi cu animalele alături de care convieţuiesc mai bine de trei luni. Descoperind trecutul străbunilor, tinerii au avut revelaţia iniţierii unui proiect care îşi propune să transforme mutarea oilor de la şes la munte sau de la sud la nord într-un

În timp ce statele lumii pompează sume uriaşe în cercetare, tehnologie şi dezvoltare pentru a se blinda în faţa concurenţei, în România sectoarele strategice ale agriculturii, şi aşa bolnave, îşi joacă ultima carte. Zilele vacii cu lapte par a fi numărate iar, în lipsa unor măsuri urgente şi radicale, îşi va da suflarea, lăsând să curgă în paharele româneşti laptele străinilor.

Unde suntem noi şi ce fac alţii?

Din punctul de vedere al numărului de animale, suntem în declin încă din anii ’90